Genul în cercetarea socială: familie, sărăcie şi excluziune socială

Atelierul de cercetare socială: “Genul în practica cercetării sociale“, 27-28 mai 2011, Conferința anuală a cercetării de sociologie și asistență socială, Universitatea din București

Alice Iancu

În cadrul articolului de faţă îmi propun o analiză a modului în care o perspectivă asumat feministă contribuie, din perspectivă metodologică,  la transformarea cercetărilor sociologice care vizează familia, sărăcia şi excluziunea socială a femeilor din România. Consider că o astfel de analiză are o relevanţă crescută în contextul socio-economic actual al României. Cum şi în ce măsură cercetările sociologice româneşti actuale integrează genul în grila de analiză contribuie decisiv atât la alcătuirea profilului grupurilor vulnerabile, cât şi la diagnoza situaţiei acestora şi la formularea unor eventuale soluţii.

Articolul este divizat în trei părţi principale. Prima parte cuprinde o scurtă trecere în revistă a perspectivelor sociologice feministe în domeniu. Dezbaterile cu privire la diversitatea metodologiilor feministe vor fi incluse în analiză. Deşi aceste dezbateri vizând caracteristicile unei metodologii feministe nu sunt încheiate, consider că mai multe trăsături ale metodologiilor feministe pot fi cel puţin schiţate dintr-o perspectivă generală.

A doua parte a articolului cuprinde o scurtă analiză a unor cercetări româneşti recente privind  familia, sărăcia şi excluziunea socială din România. Pentru o claritate mai mare vor fi alese exemple de cercetări româneşti împărţite în trei categorii: a) cercetări oarbe la gen, în care genul se regăseşte fie marginal, fie nu se regăseşte deloc b) cercetări care integrează genul în analiză dar nu reflectează critic asupra genului înţeles drept categorie de analiză- nu se raportează critic nici la rolurile de gen din cadrul familiei, nici la relaţia dintre acestea şi sărăcia sau excluziunea socială a femeilor din România. c) cercetări care integrează genul în analiză, interpretându-l critic printr-o grilă feministă. Această parte a articolului nu vizează realizarea unei analize exhaustive a cercetărilor româneşti din domeniu. Mai degrabă este construită pentru a furniza, pornind de la o grilă de analiză stabilită în cadrul primei părţi a articolului, ilustrări a ceea ce constituie şi a ceea ce nu constituie bune practici în cercetarea sociologică românească recentă, din perspectivă feministă.

A treia parte vizează alcătuirea unei perspective generale a modului în care o analiză asumat feministă contribuie la transformarea cercetărilor româneşti în domeniu. Pentru ilustrare vor fi folosite atât cercetări desemnate ca bune practici în partea a doua a articolului, cât şi cercetări încă nepublicate în România. Astfel voi utiliza datele şi metodologia folosite în cadrul unei cercetări calitative desfăşurate în anul 2009, parte a proiectului  de cercetare Excluziunea socială şi Feminismului Valului Trei, desfăşurat de Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) şi finanţat de Fundatia ERSTE. Cercetarea cuprinde 40 de interviuri desfăşurate în trei oraşe: Petroşani, Vaslui şi Călăraşi. Grupul ţintă al cercetării l-au constituit femeile cu cel puţin un dependent (în general copii) în grijă, un număr redus de interviuri fiind însă desfăşurate şi cu subiecţi bărbaţi, pentru o perspectivă mai extinsă. O analiză generală a cercetării este deja în curs de publicare în afara României. În  cadrul articolului de faţă îmi propun să detaliez în mod particular rezultatele cercetării  raportat la relaţia dintre sărăcia şi excluziunea socială a femeilor din România şi structura familiei româneşti actuale, precum şi felul în care asumarea unei perspective feministe a influenţat metodologia cercetării şi  formularea concluziilor cercetării. În finalul acestei secţiuni vor fi formulate o serie de recomandări generale pentru cercetările sociologice româneşti viitoare în domeniu.

Articolul de faţă îşi propune astfel să detalieze  rezultatele obţinute din cercetări, teorii şi date obţinute anterior dintr-o perspectivă asumat feministă,  care problematizează rolurile genizate şi inegalităţile multiple din cadrul familiei româneşti şi relaţia dintre acestea şi sărăcia şi excluziunea socială a femeilor. Obiectivul general vizat este unul metodologic: sublinierea rolului explicativ al genului şi al modului în care un model asumat feminist sociologic în cercetare transformă şi modifică atât metodele de cercetare empirică, cât şi interpretarea datelor obţinute.

 

 

 

 

 

 

Leave a Comment

Filed under Atelier CS

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>