Locuind si traversand frontiera: spatio-temporalitate, subiectivitate politica si peisaj in miscare la granita Romaniei cu Serbia

Cosmin Radu

yotile@yahoo.com

Atelierul de cercetare socială: Proiectul de cercetare: gen literar, unealtă, biografie, 20 mai 2011

Cercetarea mea de doctorat este o incercare de investigare a subiectivitatilor politice produse de trecerea si controlul de frontiera intre Romania si Serbia, in diverse regimuri de mobilitate transfrontaliera aparute dupa al doilea razboi mondial.

Ea are la baza teren etnografic de lunga durata realizat in 2009 si 2010, prin interviuri si observatii in diverse locatii ale frontierei, atat in Romania (Gruia, Gogosu, Drobeta Turnu-Severin, Gura Vaii, PTF Portile de Fier I, Orsova, Timisoara, Jimbolia, Moravita) cat si in Serbia (Sip, Kladovo, Negotin, Dusanovac). Pe langa etnografia directa, am realizat, intr-o anumita perioada si cercetare de arhiva la Arhivele Nationale in Drobeta Turnu Severin. In plus, datele empirice sunt suplimentate de texte literare despre granita (memorialistica, proza, poezie, documente istorice, reportaje). Cercetarea directa a fost realizata cu ajutorul multor persoane: oameni care trec frontiera, oameni care desi traiesc in zona de frontiera, nu au trecut-o niciodata, oameni care controleaza frontiera.

Cercetarea, sub aspectul colectarii datelor, a mers in foarte multe directii, nerestrictiv. Astfel, pe parcursul muncii etnografice de teren am identificat si explorat in permanenta noi teme interesante pentru lucrarea de doctorat. Initial, pornisem cu ideea de a intelege regimurile de frontiera din perspectiva destul de ingusta a mobilitatii transfrontaliere si a controlului de frontiera. Asadar, eram interesat sa explorez diversele forme de mobilitate transfrontaliera, sub forma micului trafic de frontiera, a formelor de cooperare intre comunitati sarbe si romane, a diverselor forme de contrabanda si mica bisnita. Cu timpul insa, m-am apropiat si de alte zone de interes, precum deportarile din anii 1940-50, trecerile ilegale pe Dunare sau pe granita de uscat din anii 1980, constructia barajelor Portile de Fier I si II care au atras dupa ele inundarea unui numar mare de localitati (cazurile Orsovei Vechi si a insulei Ada-Kaleh sunt cele mai cunoscute) si relocarea populatiei, relatiile romano-sarbe in diverse perioade, eventalizarea/producerea frontierei prin stiri, media in general, sau activitate literara, dinamica si transformarile peisajului frontierei si viata contidiana sau intima, subiectiva, a acestor peisaje, prezente sau absente etc.

Pornind de la multitudinea de instante empirice oferite de cercetarea etnografica de lunga durata, din punct de vedere conceptual si tehnic/metodologic, lucrarea de doctorat pe care o pregatesc isi trage inspiratia din mai multe discipline academice: antropologie sociala, sociologie, geografie, relatii internationale, istorie si filosofie. Asadar, cel putin din punct de vedere al ariei conceptuale, demersul meu este unul multi- si interdisciplinar. Simplificand aceasta arie conceptuala vasta, lucrarea mea de doctorat este in prezent, fundamentata pe cuplul conceptual dat de locuire („dwelling”) versus traversare(„crossing”).

Dupa cum am sugerat deja, viata in zona frontierei a fost in ultimii 60-70 de ani o succesiune de regimuri restrictive (cu exceptia perioadei inceputa in 1989). Aceste regimuri nu au avut ca scop doar restrictionarea mobilitatii transfrontaliere, in speta trecerile la sarbi, ci si relocarea, deposedarea si transformarea identitatilor si statutelor ocupationale ale locuitorilor frontierei. Deportarile si relocarile din perioada contructiei barajului sunt exemple bune pentru ilustrarea locuirii dificile la frontiera. Ironiile locuirii la frontiera sunt astazi validate si continuate de migratia pentru munca a locuitorilor zonei, in contextul in care judetele Mehedinti si Caras-Severin, predominant agricole si sever dezindustrializate, se afla intr-o recesiune economica profunda, si s-au gasit intr-o situatie de marginalitate mai tot timpul in istoria lor veche sau recenta. Nemultumirea cu viata in general, senzatia permanenta ca vietile lor fac de fapt jocurile altora, mult mai puternici, de la centru, senzatia de saracie si abandon pe care o lasa privitorului multe comunitati de pe granita romaneasca, inclusiv orase importante precum Turnu-Severin, Baile Herculane si Orsova, intentiile declarate la tot pasul de plecare, mutare in alte localitati si zone cu alte oportunitati, fac din conceptul de locuire („dwelling”) unul foarte tensionat in relatie cu frontiera.

„Dwelling”, de inspiratie fenomenologica, heideggeriana, este mecanismul prin care individul devine parte a lumii, asigurand o integrare armonioasa. Acest concept, mai degraba spatial decat spatio-temporal, este pus in dificultate de viata oamenilor de la granita cu Serbia, care este mai degraba o sursa, atat materiala cat si fantasmatica, de pesimism si lipsa de speranta. Pe de alta parte, foarte multi oameni de la frontiera isi organizeaza viata nu in functie de „dwelling”, ci mai degraba in relatie cu „crossing”. Trecerea frontierei in diverse scopuri, de la participare la concursuri sportive intre juniori pana la cumparaturile saptamanale de la sarbi, plescavita de weekend servita cu prietenii pe faleza in Kladovo sau mica bisnita zilnica cu tigari, „crossing” este categoria empirica si analitica ce mentine locuirea in zona de frontiera intr-un echilibru spatio-temporal al subiectivitatii. „Crossing” este sursa de bucurie, schimbare si obiectul fanteziei multora care isi doresc o viata mai buna in zona de frontiera. „Crossing” este si mecanismul discursiv prin care granita este obiectivata in discursul de zi cu zi. In plus, „crossing” este o atitudine existentiala bazata pe miscare, sustinuta si validata puternic de imbogatirile rapide din perioada contrabandei cu produse petroliere din anii 1990 sau de cele din vremea pietelor de sarbi din anii 1970-80 sau a exodului „moldovenilor” pentru munca la sarbi in anii 1990 si 2000.

Pe scurt, „dwelling” si „crossing” sunt situri de subiectivitate spatio-temporala, catalizatori ai experientei personale, politice la frontiera pentru perioade lungi de timp. De asemenea, „dwelling” si „crossing” produc spatio-temporalitati diferite la frontiera, dincolo de teritorialitatea rigida, impusa, a statelor natiune si dincolo de centralitatea statului, atat de evidenta in analiza academica si nu numai a situatiilor de frontiera.

 

Pentru o oarecare detaliere a acestei discutii si o documentare pentru atelier, puteti sa consultati doua materiale publicate ale autorului:

 

Radu, Cosmin (2010) ‘Beyond border-‘dwelling’: temporalising the border-space through events’. Anthropological Theory 10 (4): 409-33.

Radu, Cosmin (2009) ‘Border tricksters and the predatory state: Contraband at the Romania-Serbia border during the Yugoslavian embargoes’. Focaal: Journal of Global and Historical Anthropology 54: 49-63.

 

Leave a Comment

Filed under Atelier CS

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>